Prevederile de natură fiscală din proiectul de modificare a legislației de plafonare-compensare-supraimpozitare din energie și gaze vor permite colectarea de sume mai mari la Fondul de Tranziție Energetică, din care statul le achită furnizorilor de profil compensații pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Maratonul Economia Sustenabilă de la PROFIT NEWS TV.
Statul român are în prezent datorii restante de 4 miliarde de lei față de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, reprezentând compensații cuvenite pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție angro din piețe ale acestora și prețurile plafonate prin lege facturate consumatorilor finali, se arată într-un document guvernamental.
Documentele proiectului de lege a bugetului de stat pe 2024 adoptat de Guvern joi noapte și trimis vineri Parlamentului, analizate de Profit.ro, prevăd o alocare de 1 miliard de lei pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori doar la Ministerul Energiei, nu și la Ministerul Muncii.
Instalat la șefia PNL București, Sebastian Burduja, ministrul al Energiei, spune că vrea să candideze la Primărie, susținând că Nicușor Dan nu a arătat „susținere pentru PNL și obiectivele” liberalilor.
În 2023, potrivit execuției bugetare preliminare, din contribuțiile la Fondul de Tranziție Energetică, suprataxa impusă producătorilor și traderilor, statul a încasat 9,7 miliarde lei, iar compensațiile plătite furnizorilor s-au ridicat la valoarea totală de 10,23 miliarde lei, din care 4,35 miliarde lei pentru consumul populației și 5,88 miliarde lei pentru cel al clienților noncasnici.
Executivul are pe agenda ședinței sale de joi seară, în vederea adoptării, un proiect de hotărâre de repartizare a sumei totale de 2 miliarde de lei, din Fondul de Rezervă, către ministerele Energiei și Muncii, pentru plata restanțelor acestora la compensările datorate prin lege furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, pentru costurile plafonării prețurilor finale facturate clienților, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale.
Ca și în urmă cu un an, Guvernul plasează în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la curent și gaze la consumatorii finali.
Guvernul a adoptat un proiect care introduce restricții importante pentru autorități, centrale și locale, în ce privește cheltuielile din lunile noiembrie și decembrie, scopul măsurii fiind de a ține sub control deficitul bugetar pe finalul anului și de a permite încadrarea în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană. Astfel, vor fi limitate cheltuieli cu bunuri și servicii, evenimentele, investițiile care nu sunt din fonduri UE.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătise modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătește modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro. Măsura privind plata compensațiilor și o serie de restricții privind cheltuielile, detaliate mai jos, sunt considerate necesare de către Ministerul Finanțelor pentru a ține sub control cheltuielile și, implicit, deficitul bugetar pe finalul anului. Restricțiile la cheltuieli au fost anunțate anterior de Profit.ro.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătește modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro. Măsura privind plata compensațiilor și o serie de restricții privind cheltuielile, detaliate mai jos, sunt considerate necesare de către Ministerul Finanțelor pentru a ține sub control cheltuielile și, implicit, deficitul bugetar pe finalul anului. Restricțiile la cheltuieli au fost anunțate anterior de Profit.ro.
Banii colectați anul acesta din celebra contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți vor putea fi transferați Fondului de Tranziție Energetică, din care sunt plătite de către Ministerele Energiei și Muncii compensațiile cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețele angro și prețurile finale plafonate facturate clienților.
Banii colectați anul acesta din celebra contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți vor putea fi transferați Fondului de Tranziție Energetică, din care sunt plătite de către Ministerele Energiei și Muncii compensațiile cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețele angro și prețurile finale plafonate facturate clienților.
Banii la bugetul de stat destinați plății compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție ale acestora de pe piețele angro și prețurile finale plafonate aplicate prin lege clienților finali vor veni și din mult-discutata contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
Gigantul petrolier maghiar MOL le-a transmis benzinăriilor partenere din Ungaria că e posibil să le poată livra doar un sfert din cantitățile comandate de carburanți în săptămâna care începe la 19 septembrie, relatează publicația Index, care citează o scrisoare a companiei.
Și în România, la fel ca în SUA, se discută despre plafonarea prețurilor la carburanți, decizie pe care Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, nu o vede ca un răspuns potrivit la situația actuală.
Decretul pentru instaurarea stării de urgență semnat de președintele Klaus Iohannis conține unele prevederi inutile în domeniul economic, cel puțin pentru perioada pentru care a fost introdus, 30 de zile. Posibilitatea plafonării prețurilor la utilități, în mare parte deja plafonate și/sau stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), este cel mai bun exemplu în acest sens. În plus, la prețurile actuale ale gazelor, energiei electrice și carburanților plafonarea la media ultimelor trei luni ar conduce la scumpirea, nu la ieftinirea acestora, ca urmare a “marcării” unui preț de referință de către autorități.
Guvernul Federației Ruse a ajuns la un acord cu marile companii petroliere și rafinării locale în baza căruia prețurile angro la carburanți vor fi înghețate la nivelurile din iunie 2018 până la finalul acestui an, în încercarea de a stopa scumpirile la pompă suportate de șoferi, un subiect extrem de sensibil în Rusia, după ce benzina și motorina s-au scumpit cu aproape 7% din mai încoace.
Eventuala intervenție a statului pe piața carburanților, prin plafonarea prețurilor, ar avea efecte negative pe termen lung, întrucât companiile și-ar reduce semnificativ planurile de investiții, a declarat, vineri, Alexey Golovin, vicepreședintele KMG International, principalul acționar al Rompetrol Rafinare.